Kanie Mansion

Omul de știință voia să testeze pe ei un microb tehnologic așa că il folosește tare pe ei. Damian încă se simte rău și se uită la Raven.

Raven nu e bine deloc că ea nu e obişnuită cu chinuitul. O ia greaţa şi tremuratul acum. A scuipat deja de câteva ori sânge, dar e periculos să o mai facă. Se întinde pe jos şi se uită scurt la Damian, apoi spre tavan. Dacă ştia că sfârşesc aşa, măcar îl futea în weekend. Şi cum începe ea să îşi simtă corpul rece, amorţit şi paralizat, o lumină orbitoare sparge tavanul şi se văd trei perechi de aripi de înger. Nu credeam că dacă mor ajung în Rai... îşi zice în gând, neconştientizând că ea e în viaţă. Cei trei îngeri erau familia ei, Eden, Julietta şi Hope. Nu mai pot să văd lumea asta cum îşi bate joc de fiica mea. Sunteţi oribili! zice Julietta impunător. Îi ajunge o singură mişcare de mână că şterge existenţa tuturor savanţilor şi îl lasă pe Eden să se ocupe de animalele schimbate genetic şi aparatură. Hope merge la cei doi copii şi le pune simultan mâinile pe cap. În momentul ăla extrage pe gurile lor toţi microbii şi îi vindecă. V-aţi descurcat bine. le spune amândurora. Raven priveşte toată acţiunea şi e în stare de şoc. Simte cum sângele i se pune iar în mişcare şi nu mai e rece şi amorţită. Hope? întreabă inocent şi reuşeşte să se ridice în fund.
Hope:

Spoiler:

Damian se uită la Eden în special, că fie îi place sau nu îi e fratele lui. ( Da, da, Damian îi e un fel de unchi lui Raven, zici că suntem în Game of thrones la partea de incest) Admiră ce a devenit și îl respectă. Eden face animalele să revină la starea lor inițială și le dă drumul în pădure. Că sunt nevinovate săracele.

Aparatura este distrusă şi toate lucrurile nocive pentru insulă dispar. Julietta bineînţeles, ca orice mamă, merge prima oară la fetiţa ei, că de Damian ştia că e bine. O îmbrăţişează cu drag şi aproape că-i dau lacrimile de emoţii. Abia aşteptam ziua în care să te simt iar în braţele mele. Cei doi părinţi nu au îmbătrânit şi au aspectul de acum 20 de ani, cum îi ştim. Raven e emoţionată şi ea şi începe să plângă, strângându-şi mama în braţe. Hope e şi ea emoţionată că-şi vede sora, dar îşi aşteaptă rândul. Ai protejat-o cât ai putut de bine, unchiule. Mersi. îi zice lui Damian şi îi dă un cot, uşor în glumă aşa. Hope a rămas în mare parte cum o ştim din copilărie... Mare luptătoare a binelui, super-pozitivă şi cu glumele la ea, fie ele şi glume proaste.

Nu-mi amintii de partea aia. ii răspunde simplu și stă liniștit în spate. Știe că Raven are nevoie de asta, așa că nu intervine.

Hope chicoteşte şi după ce pocneşte din degete se află la suprafaţă, pe pământ, ca să poată şterge existenţa acelei baze de teste. Bine. Să ştii că dacă simţi nevoia, ne putem îmbrăţişa şi noi. continuă pe aceeaşi dispoziţie bună, dar de prost gust. Conştientizează că e de vârstă cu Damian şi o să-l trateze ca pe prietenul ei, nu ca pe unchi. Raven îşi şterge lacrimile şi merge după şi la tatăl ei. Papa..!

Vino încoace. și se apleacă puțin ca să o ia în brațe. Și Eden e foarte emoționat că își revede primul copil după atâta timp. Sunt bine.

Hope consideră foarte amuzante reacţiile lui Damian, aşa că vrea să-l mai cicălească. Off... Dacă era Raven, nu refuzai. şi face botic. Movalia parcă nu s-ar mai fi dezlipit de îmbrăţişările astea şi sigur o perioadă o să fie ca o pisică pe lângă familia ei.

Damian stă și se uită mai atent la Hope. Ești frumoasă și tu și nu aș refuza să te,, ating". Dar Raven m-ar ucide dacă aș face asta și o să zic pas. și ridică din umeri. Ce s-a întâmplat cu părul?

Eeee, cu Hope nu merg replicile astea! Îl pune ea la punct acum. În primul rând: Ştiu foarte bine ce ai făcut şi să-ţi iei gândul de la mine, sunt un înger! În al doilea rând: Părul meu oricum oscila între alb, gri şi albastru.. Aşa a ajuns acum. Cine ştie ce surprize îmi mai face. E o variantă a părului lui mama înainte să moară dar combinat cu puţin brunet de la tata. zice prima parte pe un ton hotărât şi a doua pe unul prietenos. Până la urmă, Raven rupe îmbrăţişarea. Oricât vă iubesc şi oricât mi-a fost dor de voi, prefer să facem asta acasă, nu aici. le zice normal. Cu ocazia asta simte şi că are iar toate puterile şi vede că pereţii ce delimitau insula nu mai sunt.