Kanie Mansion

Roşcata nu are de ales şi se pune pe jos (că doar nu o să stea în picioare tot timpul) şi reîncearcă şi reîncearcă şi reîncearcă...Trec 10 minute, trec 30, trec 3 ore şi Annie deja oboseşte. N-am, înţelege.

Nu vrea deloc să mă lase...Of. se plânge fata şi continuă să încerce, iar după alte ore frunza se împietreşte însfârşit şi cade jos. S-Senseei!

Palmele acum erau murdare de pietricelele şi praful rămas de la pământul în care se transformase frunza şi căzuse. Era...ca la tine! şi întinde palmele în faţă, să vadă. Dintr-o dată îi răsare un zâmbet pe faţă.

Ea dă din cap, se scutură pe mâini şi se ridică. Bine atunci. Ja ne! şi merge acasă să îşi vadă de restul treburilor. Parcă se simţea altfel acum că ştia că are şi ea un element şi nu este tocmai slabă.

Iar Sora pleacă acasă să se uite în jurnalul lui. În el avea și tehncile învățate de el scrise detaliat. Că nu poate ține minte tot, logic. Așa că se apucă de citit până seara ca să știe ce să îi dea fetei. Adoarme și se face o nouă zi.

Annie se trezeşte şi ea, se îmbracă, face nişte livrări şi la 11 e la şcoală.

Sora era deja acolo. Pentru început, știa ce să o pună să facă.Ceva simplu și eficient, că nu vrea să o încurce cu lucruri complicate pe care nu le va învăța.