Kanie Mansion

Oricum, nici dacă se înţelegeau nu putea sta cu amândoi acum. Aşa bruneta merge în grădină cu Hans şi se uită după...fluturi? Zaphine îi vede de la balcon şi zâmbeşte. În aceste trei luni îi crescuse şi ei burta şi era curioasă cum o să fie.

Dar Hans a moștenit depresivitatea brunetei. Copilul nu bagă în seamă nimic, zice doar,, cum zici tu, mami" dacă îi zice ceva.  Altfel nu, era ca o păpușă mică fără viață. Îi voia pe ambii părinți.

Şi acum erau doi bruneţi în depresie care stăteau pe o bancă şi se uitau în gol, deşi de la depărtare părea că admiră grădina, aşa cum i se părea şi lui Zaphine. Ea nu credea că o putea afecta atât o căsătorie pe prietena ei. Se duce să îşi facă o baie caldă. Armata ei ajunsese la castelul blonzilor şi îl asedia rapid, cu arcaşi, catapulte, spadasini, de toate.

Iar pisica se uita la ei urât și îi zgârie ușor la picioare ca să se trezească. Jimin deja a pregătit capcanele. După pleacă cu Serena prin camerele și tunele lor secrete.

Shirley tresare şi se încruntă la ea. Îi venea să o alunge dar nu putea, normal, că o iubea enorm aşa că o ridică cu o mână şi o pune pe picioarele ei, mângâind-o încet.

Dar pisica se încruntă urât și ea. Dar oftează. Se ghemuiește și tace.  Hans o mângâie și el.  Mi-e dor de papa.. Tu nu? 

Shirley inspiră adânc şi priveşte cerul. Zici că erau la înmormântare, pana mea. Dar asta e...Ea nu poate trece peste faptul că Izaya mai are pe cineva. Parcă nu era bine, parcă nu trebuia să fie aşa.. Şi în final armata lui Zaphine distruge poarta principală, urcă pe ziduri cu frânghii şi pătrunde înauntru. Serena era puţin speriată şi îl urmează pe Jimin în grabă.

Nu poate să accepte că uneori trebuie să faci sacrifici personale pt binele țării. Asta e datoria regelui. Hans tace și stă în continuare în depresie. Jimin fuge cu Serena de mână și scapă sub pământ prin tunel.  A ordonat oamenilor să plece de dinainte. Iar blondul închide poarta tunelului.

Sau poate pentru că nu trebuia să îl împartă, conform celorlalte dimensiuni? Serena respiră mai greu şi cu o mână îl strânge pe Jimin în timp ce cu cealaltă ţine de rochia pe care bine ar fi fost să o rupă până la genunchi ca să alerge mai uşor. Pierdem castelul, Jimin. zice cu ciudă şi se uită în urmă câteva momente. I-a ajuns să fie o ţărancă care trăieşte într-o casă modestă. Voia tronul!