Kanie Mansion

Așa toată lumea e bine acasă și doarme. Izaya era ceva mai obosit și a adormit primul. Neștiind că va visa cât de curând.

Păi era cam logic să viseze.. Adică era total normal. Shirley stătea în braţele lui, adormind şi ea. Niciodată nu se culcau neîmbrăţişaţi, logic.

Mai ceva ca pisicile ( că da, pisicile de la mine așa dorm în fața blocului.) Dar revenind, Izaya doarme adânc și intră în vis. Acolo el nu prea pare schimbat. Dar se întreba pe unde e bruneta.

Bruneta era şi ea în vis, da! Însă ea nu îl cunoştea încă. Era o tinerică de 16 anişori, elevă în clasa a 10-a, foarte veselă şi jucăuşă. Avea părul lung, trecându-i de fund şi un trup normal, nici prea prea, nici deloc deloc. Se pregătea de ore acum, fetiţa. Doar că avea după-amiaza şi era gen 11 dimineaţa când ea mergea cu bagajul spre şcoală.

Și cum în vis nici copii și restul familiei nu e , se schimbă repede și începe să o caute prin oraș. Acum trece pe lângă școală. Își amintește cum arată fata și cine e. Că de-aia o caută.

Shirley ajunsese în faţa şcolii dar se opreşte la porţi că îi sună telefonul şi trebuie să-l scoată din geantă. Probabil era vreo colegă? Avea o viaţă normală aici, na.

Neah,era doar Izaya.Ce naiba faci? Unde ai dispărut? spune ceva mai supărat.

P-Poftim? Dar cine e? De ce întrebi? spune uşor mai speriată. Se auzea tinereţea din vocea ei şi la telefon. Nu avea numărul în telefon şi se miră că cineva o întreabă aşa brusc asta, aşa că începe să se uite împrejur dacă o urmăreşte cineva.

Ăăă. Sunt Izaya,soțul tău. Și de ce ai vocea așa joasă? întreba mai serios.

Ai greşit numărul! zice direct şi închide telefonul. Îl bagă înapoi în geantă şi fuge în şcoală. Cum să fiu soţia unuia pe care nici nu îl ştiu? Am 16 ani abia!