Kanie Mansion

Deci bruneta nu se prea pricepea la chestiile de genu, deși controlează magia neagra. Oricum Allan e mai priceput la astea și îl lasă pe el sa se ocupe.

Când vine vorba de magie și bătaie Allan e expert. La alte chestii e cam bâtă și el. Cei doi își uită amintirile pt moment un universul ăsta. Aici nu sunt Izaya și Shirley. Că să nu îi încurce. Cecilia aici este prințesa vampirilor, în timp ce Allan, Hans, Akame, Aurora și ceilalți sunt copii la un orfelinat al vampirilor. Sângele copiilor e foarte valoros pt ei. Allan cu Hans sunt gemeni, dar le diferă ochii și parul. Allan nu ii place de nimeni. În timp ce Hans, chiar de e mai bolnăvicios, încearcă să țină grupul unit. Copii acum au în jur de la 10 ani.
Allan

Spoiler:

Hans

Spoiler:

Akame

Spoiler:

De restul să se ocupe scriitoarea de mai e nevoie.

Regatul vampirilor era unul extrem de mare şi puternic. Bine înţeles că era împărţit pe mai multe diviziuni, fiecare având câte un rege sau o regină vampir. Conducătorii se înţelegeau între ei foarte bine şi erau cei mai buni luptători. Ei capturau oameni (în special copii, deoarece cu cât sunt mai tineri, cu atât sunt mai gustoşi) pe care nu îi ţineau neapărat captivi. Fiecare oraş avea castelul central, măreţ, fortificat, iar la marginea lui, pe lângă ziduri, erau casele şi căminele oamenilor. Aceştia prestau muncă în folosul comunităţii (adulţii) sau serveau drept hrană pentru vampiri (copii), însă nu erau ucişi. Copii puteau ori să îşi ofere sângele vampirilor, ceea ce le aducea unele privilegii şi le oferea şansa să stea în castel, ori erau obligaţi să facă asta, dar aşa nu mai aveau nici un privilegiu. De tratat rău sau de omorât nu se punea discuţia. Vampirii nu căutau să rănească sursele lor de hrană, ci doar să fie superiori lor. Bine, existau şi vampiri care torturau oamenii, dar asta era de fapt interzis prin lege şi dacă erau prinşi, erau decapitaţi pe loc. Cam aşa mergea în lumea vampirilor. Pe de o altă parte, bine înţeles că nu trăiau în pace. Existau mai multe agenţii care căutau oprirea şi distrugerea definitivă a vampirilor pentru a elibera oamenii, dar deocamdată nu reprezentau un pericol pentru naţiunile nemuritoare. Cecilia, conducătoarea fortului 13 era un vampir în vârstă de 1057 de ani. Provenea dintr-o familie tot de conducători şi ştia cum să manevreze toată acţiunea pentru a fi prielnică ei. Era foarte mofturoasă dar şi răbdătoare cu oamenii. Cu vampirii, subordonaţii ei, era strictă şi nu accepta compromisuri, pe când cu restul conducătorilor celorlalte forturi era foarte pisicească. Se avea bine cu toţi cei puternici şi importanţi, ca să nu precizăm şi câţi i-au trecut prin pat. Cât despre viaţa în cămine, era destul de modestă. Dacă adulţii câştigau bani din muncă, copii câştigau din datul sângelui. Aveau nişte căsuţe mici, cu etaj şi nu prea mult spaţiu, dar cu strictul necesar toate. Aurora stătea alături de Hans, Allan şi Akame. Ea obişnuia să meargă zilnic la un vampir pe nume Alexander pentru a-i oferii sângele în schimbul alimentelor.
Cecilia

Spoiler:

Aurora

Spoiler:

Cei patru copii stăteau în căminul lor.Pe lângă Aurora, și Akame își oferea sângele pentru alimente. Și Hans voia asta, dar cum trupul lui micuț e fragil, ar fi prea periculos. Ar fi mai bine să ieșim odată de aici. Voi fetelor pierdeți mult sânge din cauza asta... spune Hans când sunt toți în aceeași cameră. Allan se uita urât la el, deși îi e frate geamăn, nu îl poate suporta.

N-avem cum să ieşim... Peste tot e bine păzit. se plânge Aurora. Mai bine aşa decât să murim încercând să fugim.. Ea nu stă degeaba, ci pregăteşte cina pentru cei patru.

Tot mori în felul ăsta. Sângele nu este infinit. spune Hans mai curajos. Și ce faci după? Că nu știm cum e înafară... Pe ce te bazezi? sare și Allan , urâciosul de serviciu. Zău..Băiatul încearcă să ne țină uniți doar... comentează și bruneta.

Dar sângele se regenerează. Alexander-Sama nu are nici un interes în a mă omorî, oricum. A zis că îi place prea mult sângele meu.. comentează Aurora în continuare. Şi ea era mai timidă, dar vorbea liber cu fraţii ei. Face o supă şi pune în castroane.

Dar nu vreți să fiți liberi? zice Hans mai revoluționar așa. Uite ce am găsit sub pământ când lucram la o fermă. și scoate din buzunar un pistol greu. Îl ține pe picioarele lui. Cu asta ne putem apăra! zice el. Allan e impresionat și el , da, de mâncare. Că îi era foame.

Huh? Normal că vreau să scăpăm, dar dacă ne prind, nu o să mai avem nici o şansă... Şi dacă văd pistolul... Aurora era destul de nesigură pe toate astea. Aş putea căuta o hartă a castelului când sunt la Alexander să vedem pe unde sunt ieşirile mai puţin evidente. apoi ia şi ea şi mănâncă.

Am putea face așa. Pistolul îl putem folosi ca să ne putem apăra de ei... zice micuțul care până la urmă se apucă să mănânce și el,ca Akame. Acum toți mănâncă.